Arhive etichete: ceata mentala

Sistemul limfatic în bolile autoimune – Cum te poate ajuta să-ți reduci simptomele și ce poți face pentru asta

Sistemul limfatic are un rol important în bolile autoimune. Află ce rol are și cum te poate ajuta să-ți reduci simptomele. Și ce poți face tu pentru asta.

Sistemul limfatic are un rol important in bolile autoimune. Afla ce rol are si ce poti face pentru a-i imbunatati functionarea.

Bolile autoimune — de la tiroidita Hashimoto la artrita reumatoidă, Sjogren, scleroza multiplă, lupus, etc — sunt deseori asociate cu anticorpii, genele și dezechilibrul sistemului imunitar. Însă mai există un factor care joacă un rol important în acest mix: sistemul limfatic.

Studiile recente confirmă că sistemul limfatic nu doar răspunde impactului creat de bolile autoimune. El ghidează, modulează și câteodată se deteriorează datorită acestora.

Ce este sistemul limfatic? Și de ce e important în bolile autoimune?

Sistemul limfatic este o rețea responsabilă de transportul lichidelor și supravegherea imunitară. El este alcătuit din:


• Vasele limfatice
• Nodulii (ganglionii) limfatici
• Lichidul limfatic (lichidul interstițial, celulele sistemului imunitar, proteine)
• Organele limfoide (timusul, splina, amigdalele, plăcile lui Peyer).

Rolul acestora este să:

• Mențină homeostaza lichidului interstițial
• Transporte celulele sistemului imunitar
• Filtreze patogenii, toxinele și celulele deteriorate
• Prezintă antigeni la celulele sistemului imunitar (de ex. celulele dendritice la celulele T).

Ce se întâmplă în bolile autoimune?

În bolile autoimune, sistemul imunitar începe să atace antigenii proprii. Adică atacă țesuturile corpului ca și cum ar fi invadatori străini.

Iar în acest proces sistemul limfatic se dezechilibrează astfel:

  1. Are loc activarea și supraîncărcarea limfatică.
    • Autoantigenii sunt în mod constant luați și duși cu ajutorul celulelor dendritice în nodulii limfatici.
    • Nodulii devin inflamați cronic (limfadenopatie) și își pierd capacitatea de a filtra eficient.
    • Vasele limfatice se dilată și își pierd capacitatea de a se contracta, îngreunând drenajul.
  1. Inflamația cronică deteriorează arhitectura sistemului limfatic.
    • Inflamația persistentă duce la crearea de noi vase limfatice (limfangiogeneza).
    • Însă, aceste noi vase sunt adeseori disfuncționale, prezintă găuri sau sunt îndreptate greșit. Iar asta duce la reținerea de lichid bogat în proteine, fibroză și un mai mare dezechilibru al sistemului imunitar.
  1. Slăbirea toleranței sistemului imunitar în organele limfoide.
    • În sistemele sănătoase, celulele regulatoare T (Tregs) sunt create în nodulii limfatici pentru a menține toleranța sistemului imunitar.
    • În bolile autoimune, acest proces este defectuos. Drept urmare celulele auto-reactive ale sistemului imunitar nu sunt suprimate.
  1. Staza limfei duce la toxicitate sistemică.
    • Curgerea deficitară a limfei împiedică eliminarea citokinelor, complexelor imune și a celulelor moarte.
    • Acest lucru contribuie la „inundarea imunitară” — o stare continuă de inflamație sistemică, nu doar locală.
    • Simptomele pe care le experimentează cei ce sunt în această situație sunt:
    • Ceață mentală
    • Edeme
    • Oboseala
    • Erupții pe piele
    • Rigiditatea în mușchi/articulații.
  1. Legătura cu sistemul glimfatic (Ceață mentală autoimună).
    Bolile autoimune afectează creierul, împiedicând sistemul glimfatic (singura cale de detoxifiere limfatică a creierului) să funcționeze optim. Inflamația și complexele imune pot bloca drenajul glimfatic, ceea ce duce la:
    • Neuroinflamație
    • Disfuncții cognitive
    • Tulburări de dispoziție.

Ce poți face pentru a-ți sprijini sistemul limfatic?

Nu există o pilulă magică, însă susținerea sistemului limfatic poate să îmbunătățească major simptomele și gestionarea inflamației.

Practica arată că următoarele strategii sunt eficiente:

• Masaj de drenaj limfatic – Studiile clinice arată că acesta reduce încărcarea limfei și îi îmbunătățește circulația.
• Mișcare & sărituri pe trambulină – Stimulează limfangionii, pompele naturale ale vaselor limfatice.
• Periajul uscat & terapia cu lumină infraroșie – Crește circulația și răspunsul limfatic.
• Plante care stimulează circulația limfei – Lipicioasă/Galium aparine, rădăcină roșie/Ceanothus americanus, manjistha/Rubia cordifolia. Consultă un specialist înainte de a le lua.
• Sprijinirea nervului vag – Activează reglarea parasimpatetică a fluxului limfatic.
• Alimentația anti-inflamatorie – Reduce încărcarea antigenilor și edemele sistemice.

Concluzie:
Sistemul limfatic nu este un martor pasiv în bolile autoimune. El este câmpul de luptă, managerul deșeurilor, negociatorul imunității — și câteodată daunele colaterale.

Studiile științifice arată ceea ce noi, terapeuții holistici, am observat de mult: nu poți vindeca sistemul imunitar fără să te ocupi de fluxul limfatic.

Atunci când limfa se mișcă, sistemul imunitar își face treaba. Când stagnează, încep să apară simptomele bolii.


NU ești inflamat pentru că organismul tău e slab. Ești inflamat pentru că organismul tău luptă.

Dacă ești hotărâtă să-ți duci în remisie boala autoimună cât mai rapid posibil, te invit să avem o discuție gratuită despre situația ta actuală și provocările cu care te confrunți și care nu ți-au permis să te vindeci până acum. Și să aflăm dacă te pot ajuta și pe tine să îți vindeci boala autoimună. Programează-te pentru discuție AICI.

Bibliografie:

Randolph, G. J., et al. (2017). “The lymphatic system: integral roles in immunity.” Annual Review of Immunology https://doi.org/10.1146/annurev-immunol-041015-055354

Randolph, G. J., Ivanov, S., Zinselmeyer, B. H., & Collier, A. R. (2017).
“The lymphatic system: integral roles in immunity.” Annual Review of Immunology, 35, 31–52.
https://doi.org/10.1146/annurev-immunol-041015-055354

Kataru, R. P., et al., “Lymphatic dysfunction in chronic inflammatory diseases.” Trends in Immunology, 2019 https://doi.org/10.1016/j.it.2019.01.007

Fu, Y. X., et al. “Lymph node tolerance and autoimmunity.” Cell Research, 2014 https://doi.org/10.1038/cr.2014.43

Louveau et al., Nature (2015) – “CNS lymphatic vessels identified in the meninges”
https://doi.org/10.1038/nature14432

The Lymphatic System: Integral Roles in Immunity | Annual Reviews

Sindromul Post-Covid: ce este, simptome și tratament

covid-19 virus picture
Covid-19

Medicii si terapeutii am observat ca multi dintre cei ce au avut o infectie cu Covid-19 confirmata sau probabila, au dezvoltat la putin timp (2-3 luni) o serie de simptome ce nu pot fi legate de alte afectiuni anterioare sau actuale. Aceste simptome pot dura pana la 6  luni sau 1 an de la momentul imbolnavirii. 


Sindromul Post-Covid este declarat la un pacient care prezita asemenea simptome si nu isi revine la starea de sanatate avuta inainte de infectia cu Covid-19 spune Organizatia Mondiala a Sanatatii. 

Au fost descrise peste 200 de simptome, intalnite mai frecvent la femei (57%) si in medie 14% la tineri si copii.

Simptomele Post-Covid pot fi: 


– Neurocognitive: ceata mentala/confuzie, dificultati de concentrare/decizie, executie si memorie, ameteli, dureri de cap, parestezii

– Dureri osteo-musculare

– Senzoriale: tulburari ale simturilor: gust, miros, auz

– Neuropsihiatrice: oboseala/epuizare, insomnie, anxietate, depresie, atacuri de panica

– Respiratorii: tuse, dureri toracice, rinite, dispnee

–Cardiovasculare: aritmii, hipotensiune

– Autonome: tahicardii, transpiratii

– Endocrine: tulburari menstruale, hiperglicemie, tiroidita subacuta atipica, hemoragii postmenopauza

– Gastrointestinale: diaree, greata, dureri abdominale, apetit scazut

– Dermatologice: eruptii, alopecie, dermatografism.


Este important de stiut ca aceste simptome nu se coreleaza cu severitatea infectiei cu Covid! Ele pot aparea atat la cei care au trecut usor prin boala cat si la cei care au avut simptome mai grave si creaza o inflamatie microvasculara, micro/macrotromboze si autoanticorpi. 


Se aseamana cu sindromul inflamator cronic, sindromul de oboseala cronica, sau cu sindromul de activare mastocitara. Pot de asemenea sa activeze unele virusuri latente cum sunt virusul Epstein-Barr, virusul herpetic uman sau virusul citomegalic. 


Statistic insa riscul cel mai mare este la persoanele care sufera de obezitate. 


Cel mai frecvent intalnit simptom este oboseala cronica/epuizarea. 


Aceasta este o stare permanenta de epuizare fizica si mentala care se manifesta prin devitalizare, lipsa de concentrare si motivatie. De multe ori ea este asociata cu anxietate, dureri de cap, tulburari de somn si miros. 


Cauzele principale ale acesteia sunt: 


– inflamatia sistemica care afecteaza metabolismul in lobul frontal al creierului si cerebel 

– inflamatia neurovasculara prin stimularea celulelor mastocitare care duce la eliberarea de histamina, citokine si chemokine proinflamatorii- micro/macro-tromboze care creaza constrictia severa a vaselor de sange 

– afectarea transferului de glucoza (hrana creierului) si lactat spre neuroni 


Alte cauze ale oboselii cronice pot fi:

  • autoanticorpii
  • lezarea neuronilor olfactivi
  • disfunctia mitocondriala 
  • hipoxia 
  • axa sistem nervos central – intestin 
  • reactivarea virusului Epstein-Barr 
  • stresul cronic, terapia cu corticoizi 


Pentru a rezolva oboseala cronica folosesc la cei cu care lucrez in Programul de Vindecare Holistica Tanar si Sanatos o combinatie de plante, minerale, vitamine, nutrienti si alte metode holistice. Unele din ele trebuie corelate cu afectiunile existente si rezultatele analizelor, insa exista si unele pe care le poti folosi fara prescriptie:

  • Alimentatia non-inflamatorie bazata pe plante crude – Plantele crude aduc organismului nutrientii de care are nevoie pentru a se vindeca. Acesti nutrienti se distrug in procesul de gatire la peste 42C. Poti citi mai multe despre aceasta aici. Daca nu stii ce poti manca crudivor in afara de salate iti recomand Cartea de retete de post si hrana vie Tanar si Sanatos. Cartea este in format elecronic si o poti comanda aici.
  • Plantele adaptogene sunt cele care cresc capacitatea corpului sa se adapteze la stres. Cele mai benefice in caz de oboseala sunt Rhodiola, Astragalus, sau Ginsengul siberian. Le gasesti aici.
  • Magneziul este implicat in peste 300 de reactii metabolice in organism si se consuma accelerat in starile de stres.
  • Vitaminele B complex
  • Melatonina – are efect antiviral, antiinflamator, imunomodulator, creste glutationul mitocondrial si ajuta in sinteza ATP. O gasesti aici.
  • Vitamina D – doar daca ai testat-o si ai deficienta 
  • Infuzie/pulbere de roinita, rozmarin, ghimbir, salvie, coada soricelului, tulsi
  • Exercitii de respiratie: respiratia in 4 timpi, meditatie, qigong
  • Aromaterapie cu uleiuri esentiale pure de eucalipt, lamaie, geranium, lavanda, portocala dulce, menta, rozmarin, tamaie sau busuioc. Le poti folosi diluate in ulei de cocos sau in difuzor special.
  • Ozonoterapia.

Alte simptome des intalnite sunt anxietatea si atacurile de panica. 

Intr-un studiu despre raspandirea sindromului Post-Covid cercetatorii au descoperit ca 1 din 3 pacienti au avut unul sau mai multe simptome intre 3 si 6 luni de la infectia initiala cu Covid. Iar 40% din acestia nu au avut aceste simptome in primele 3 luni de la infectie. 


Cercetatorii au mai aratat ca riscul de a avea simptome Post-covid, incluzand anxietate/depresie este mai mare la pacientii care au avut infectii mai grave cu Covid si la femei. 


Pentru a rezolva anxietatea generata in sindromul Post-Covid iti recomand:

  • Alimentatia non-inflamatorie bazata pe plante crude . Poti citi mai multe despre aceasta aici. Daca nu stii ce poti manca crudivor in afara de salate iti recomand Cartea de retete de post si hrana vie Tanar si Sanatos. Cartea este in format elecronic si o poti comanda aici.
  • Plante adaptogene cum sunt Ashwagandha, Rhodiola, Valeriana, Bacopa sau Ginsengul siberian. Le gasesti aici.
  • Magneziu.
  • Melatonina. O gasesti aici.
  • GABA (acid gama-aminobutiric). O gasesti aici.
  • 5 HTP din seminte de Griffonia simplicifolia – anxiolitic, antidepresiv, antiinflamator, neuroprotectiv. Il gasesti aici.
  • Exercitii de respiratie: respiratia in 4 timpi, meditatie, qigong
  • Aromaterapie cu uleiuri esentiale pure de lavanda, portocala dulce, tamaie sau busuioc. Le poti folosi diluate in ulei de cocos sau in difuzor special. 

Tulburarile de miros sunt pe urmatorul loc ca incidenta dupa infectarea cu Covid. 

In studiul „Relevarea mecanismelor care stau la baza pierderii mirosului in Covid-19”, experimentele au aratat ca reactia sistemului imunitar la Sars-Cov-2 scade capacitatea lanturilor de ADN in cromozomii care influenteaza formarea receptorilor olfactivi de a fi deschisi si activi si de a forma buclele care activeaza expresia genelor.

Aceiasi autori sugereaza ca neuronii olfactivi sunt conectati la zone sensibile ale creierului  si ca reactiile celulelor sistemului imunitar care au loc in cavitatea nazala pot influenta emotiile si capacitatea de a gandi clar, foarte intalnite in sindromul Post-Covid. 

Peste 12% din cei ce au trecut prin infectia cu Covid raman cu tulburari de miros (anosmie – diminuare sau lipsa a mirosului, parosmie – perceptia falsa a unui miros sau, mai rar fantosmie – mirosirea unui miros care nu exista), ceea ce le scade mult calitatea vietii. Insa cel mai frecvent acest simptom este intalnit la persoanele care sufera de rinita sau sinuzita. 

Tulburarile de miros pot fi cauzate de nivelul scazut de triptofan din organism. Poti folosi ca tratament:

  • 5- HTP-ul. Il gasesti aici.
  • Melatonina. O gasesti aici.
  • Curcuminul sau turmericul – antiinflamator puternic. Il gasesti aici.
  • Resveratrolul – antioxidant, antiinflamator. Il gasesti aici.
  • Ulei de CBD. Il gasesti aici.
  • Ulei de ricin folosit local 
  • Reeducarea mirosului cu ulei esential de rozmarin, trandafir, cuisoare, lamaie sau eucalipt
  • Ozonoterapia 

Tulburarile de gust, care sunt si printre cele mai usor de rezolvat. 

Ingredientele picante sunt cele care pot ajuta la redobandirea gustului in modul cel mai simplu si la indemana oricui. Poti incepe prin a adauga lamaie in mancare. Apoi adauga alimente cu gust puternic cum sunt usturoiul, ceapa si fulgi sau pudra de chili. In final poti adauga plante aromatice cu gust pregnant cum sunt busuiocul, oregano, menta si coriandrul. 

Daca stii pe cineva care sufera de aceste simptome trimite-i articolul, e posibil sa il ajuti mult. 🙂 Vom continua in partea a doua a articolului cu celelalte simptome intalnite in sindromul Post-Covid.

Bibliografie:

  1. Organizatia Mondiala a Sanatatii. 
  2. Presence of autoantibodies most predictive of long Covid in study, Diana Swift, 26 ianuarie 2022
  3. „Long Covid” – A hypothesis for understanding the biological basis and pharmacological treatment strategy – B. Jarrott, R. Head, K.G. Pringle, E.R. Lumbers, J.H. Martin, 13 ianuarie 2022
  4. Melatonin drugs inhibit SARS-CoV-2 entry into the brain and virus induced damage of cerebral small vessels – E. Cecon, D. Fernandois, N. Renault, C.F. Ferreira Coelho, J. Wenzel, C. Bedart, C. Izabelle, S. Gallet Wilmez, S. LePoder, B. Klonjkowski, M. Schwaninger, V. Prevot, J. Dam, R. Jockers, ianuarie 2022
  5. https://academic.oup.com/cardiovascres/advance-article-abstract/doi/10.1093/cvr/cvz312/5644338?redirectedFrom=fulltext
  6. https://onlinelibrary.wiley.com?doi/abs/10.1111/jpi.12410
  7. The potential of melatonin in the prevention and attenuation of oxidative hemolysis and myocardial injury from cd147 SARS-CoV-2 spike protein receptor binding – Doris Loh, 27 aprilie 2020
  8. Herbs and nutrients for Stress Resiliency that may be beneficial for Covid -19 Prevention or Recovery , P. Gerbarg MD, R.P. Brown MD
  9. The Functional Medicine Aproach to Covid-19: Additional Research on Nutraceuticals and Botanicals. Institute for Functional Medicine, USA
  10. Prevalence of „long-Covid”, Including Cognitive and Psychiatric Symptoms, P.J. Harrison MA, BM, BCh, DM (oxon), FRCPsych, 7 Octombrie 2021
  11. „Relevarea mecanismelor care stau la baza pierderii mirosului in Covid-19”, B. tenOever, PhD, NYU Langone Health, Microbiology, 2 februarie 2022
  12. Herbs + Spices: Improving Taste and Smell After Covid-19 Recovery, C. Dennett, MPH, RDN, CD, Today’s Dietitian, ianuarie 2022, vol. 24, nr 1, pag 16